Cu noul Tratat Fiscal semnat de 25 dintre cele 27 de state membre ale UE si cu un nou "pachet de salvare" de cateva zeci de miliarde de euro acordat Greciei, oricum demult falita si care nu va putea rambursa nimic in afara de propria suveranitate, Europa a mai facut cativa pasi in necunoscut.
Apoi, totul a incremenit, in asteptarea marelui eveniment: alegerile prezidentiale din Franta.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy are probleme in a obtine un nou mandat de 5 ani. Electoratul de stanga din Franta ("cata frunza, cata iarba") il va vota oricum pe candidatul Partidului Socialist, Francois Hollande, chiar daca acesta are un program marxisto-fantezist si charisma unui postas blazat (care nu suna niciodata de doua ori).
Dupa dezastrul politico-sexual si mediatic marca DSK, Francois Hollande ar putea parea chiar simpatic, iar socialistii francezi sunt, oricum, incapabili sa gaseasca in randurile lor ceva mai vandabil la urne.
Pentru a-l invinge (la limita) pe Hollande, Sarkozy ar avea nevoie de votul combinat al electoratului de centru-dreapta si al celui de (extrema) dreapta. Sarcina dificila, pentru ca la dreapta exista o concurenta puternica: Marine Le Pen, presedinta Frontului National Francez (FNF).
Le Pen isi bazeaza campania pe o singura idee-forte: restaurarea suveranitatii Republicii Franceze, prin revenirea la moneda nationala si iesirea din spatiul Schengen. De altfel, marea majoritate a simpatizantilor FNF este alcatuita din salariati din industrie, fermieri, mici functionari si alti francezi cu venituri modeste, exasperati de continua lor marginalizare sociala, de poverile fiscale in crestere care le sunt impuse, dar si de nesiguranta in crestere de pe strazile Frantei, cauzata de imigratia necontrolata din Africa si Asia.
Sarkozy are o sansa rezonabila de a intra in turul doi al aleg