Datele există de mult, eurobarometrele sînt anunţate regulat, anchetele sociologice se află pe diferite site-uri. Analiza detaliată şi elegantă, în acelaşi timp, a profesorului Dumitru Sandu, vizînd România în context european de la aderare pînă în prezent se află acum şi ea pe site-ul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Avem deci date, cum procedăm?

Din păcate, nu prea ştim cum să procedăm. Societatea română suferă încă de un straniu şi răspîndit iletrism sociologic: nu ştie să citească aceste date! Cunoaşterea socială este pentru noi în primul rînd una mediatică şi politizată, operă a politicienilor publici şi a partenerilor lor de talk-show. Există în imaginarul colectiv şi o rezervă de „tehnocraţi“, scoasă din cînd în cînd precum asul din mînecă, pentru a da soluţii inspirate în momente de criză. Se confundă astfel cunoaşterea socială cu decizia politică.

Nu este doar vina media sau a policienilor, este şi vina sociologilor, neobişnuiţi încă la noi cu ceea ce se cheamă – şi se practică – de mult deja în lume ca „sociologie publică“, un fel de echivalent al criticii de întîmpinare în literatură. Învăţămîntul nostru face încă o distincţie prea apăsată între analize „cantitative“ şi analize „calitative“, aflate mai degrabă într-o stare de inutil divorţ. În percepţia publică, asta se traduce prin sondaje, adică „topuri“ (sociologi) şi eseuri şi anecdote culturale (antropologi).

DE ACELASI AUTOR A fost sau n-a fost? - despre societatea deziluziei Risipă fericită! Izmenele bătrînului domn Ciobanul şi expertulŞi totuşi, datele ştiinţelor sociale de ambele culori sînt publice şi importante. Ele ar fi utile măcar pentru a ne învăţa să punem întrebările corecte, fără de care este greu de presupus că vom putea afla răspunsuri clare. Astfel, de pildă – după cum a subliniat în repetate rînduri profesorul Sandu în raportul său –, ar trebui să deve