Aş fi vrut să văd în municipiul şi judeţul Braşov obiective inscripţionate cu sigla Uniunii Europene, ca semn că au fost realizate cu fonduri europene prin efortul municipalităţii sau Consiliului Judeţean. Nici urmă !

Pe tot parcursul anilor scurşi de la intrarea noastra în Uniunea Europeană, s-au luat multiple angajamente şi diverse măsuri pentru revigorarea puterii de absorbţie, dar în afara de umflarea pieptului unor politicieni în ultima campanie electorală, cifrele au rămas neschimbate. Schimbarea politică din 2008 n-a avut capacitatea să adopte stratageme care să provoace creşterea ritmului de accesare a fondurilor europene. Ne aflăm încă în era dezmăţului bugetar, criza economică începută în 2007 continuă să fie o poveste de groază pentru români, dar nimic nu a contat acum patru ani când salariile au săltat în pas sprinten pentru a prinde anul electoral 2008 cu urne de votare prietenoase pentru partidul domnului Băsescu. Şi iată, istoria se repetă.

În momentul de faţă, rezultatele sunt cunoscute. Efectul crizei româneşti a fost devastator, buletinul de identitate şi-a pierdut statutul de garanţie supremă pentru credite luate la repezeală, iar ceea ce ne intereseaza mai mult, absorbţia fondurilor europene – de către România – a rămas, în termeni reali, la nivelul ultimei poziţii în întrecerea dintre cele 27 state ale Uniunii Europene. Fondurile europene au parcurs drumul de la “prioritatea zero” în camapnia electorală din 2008, până la “vom aborda absorbţia” în anul electoral 2012.

Acum, că se apropie alegerile, candidaţii PDL şi USL se pregătesc să umple sacul de promisiuni pe seama fondurilor europene, după ce l-au golit total de conţinut. În locul roţilor de transmisie care trebuiau să asigure buna funcţionare a mecanismului, s-au pus oameni de vinilin, servili anumitor politicieni sau partidului, culminând cu aspecte de can-can referitoa