Deputaţii Mihai Lupu, Constantin Chirilă şi Maria Stavrositu, precum şi senatorii Puiu Haşotti şi Mircea Banias nu şi-au câştigat mandatele de parlamentari de pe locul I, ci prin redistribuire. În noiembrie 2008, în România au avut loc primele alegeri generale în sistem uninominal. În realitate, nu a fost vorba despre un vot uninominal pur, ci despre un sistem mixt, în urma căruia, printr-un calcul complex, de neînţeles pentru alegătorul de rând, în Parlament au fost „catapultaţi" candidaţi de pe locurile doi şi trei. Evident, în detrimentul celor de pe locul 1, care obţinuseră scoruri mult mai bune. Sistemul a fost, deci, unul proporţional în colegii uninominale. Efectul acestui pseudo-uninominal este pervers, alegătorii fiind reprezentaţi în Camera Deputaţilor şi în Senat nu de cei pe care i-au preferat şi care au obţinut cele mai bune scoruri, ci de următorii clasaţi. Lupu şi Haşotti, parlamentari prin redistribuire Dintre cei 14 parlamentari constănţeni, zece deputaţi şi patru senatori, o parte au ajuns în Parlament de pe locul I, iar o parte prin redistribuire, de primii clasaţi în colegiile lor despărţindu-i câteva procente bune. Gheorghe Dragomir, liderul Organizaţiei Judeţene a PNL, este singurul parlamentar liberal de Constanţa care a ajuns în Camera Deputaţilor de pe locul I. Spre deosebire de el, colegii săi de partid Mihai Lupu şi Puiu Haşotti au prins un loc în Parlament graţie redistribuirii. Astfel, Mihai Lupu este azi deputatul Colegiului 2, deşi principalul său contracandidat, social-democratul Lucian Băluţ, a avut un scor de 49,64%, fiind, se pare, cel mai mare scor pe ţară care a rămas sub linie. La fel, senatorul Puiu Haşotti a prins un nou mandat de parlamentar tot datorită redistribuirii. Contracandidatul său, Liviu Brăiloiu, candidat la vremea aceea din partea PSD, a avut un rezultat cu mult peste Haşotti. Iorguş, singurul pedelist ajuns parlam