Preţul ţiţeiului este deja o temere mai mare decât situaţia din Grecia pentru economia mondială. Scumpirile se vor ţine lanţ pe termen lung, avertizează petroliştii.
Cererea creşte, la fel şi riscurile geopolitice, iar analiştii susţin că, în acest context, nu avem niciun motiv să ne aşteptăm la stagnarea sau scăderea preţului petrolului, ci doar la noi
scumpiri.
De la începutul acestui an, preţul ţiţeiului de tip Brent, tranzacţionat pe bursa londoneză (referinţa la nivel mondial), s-a menţinut la aproximativ 120 de dolari pe baril. Cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate la sfârşitul lunii ianuarie, în contextul escaladării tensiunilor dintre Vest şi Iran, care a ameninţat că sistează exporturile de ţiţei. A doua ţară din cadrul OPEC, Iranul produce 3,5 milioane de barili de petrol pe zi şi exportă 2,5 milioane. Puţin peste 20% din ţiţeiul iranian exportat merge în UE, în special în Italia, Spania şi Grecia. Iranul exportă 70% din petrol ţărilor din Asia.
În cazul în care ar sista exporturile, preţul petrolului ar creşte cu până la 50%, avertizează specialiştii. SUA aplică deja sancţiuni pentru ţările care fac afaceri cu companiile petroliere iraniene, iar UE a aprobat, în ianuarie, un embargo pentru ţiţeiul iranian, care prevede finalizarea tuturor contractelor cu Iranul până la 1 iulie.
Creşte consumul
Şi petroliştii susţin că petrolul se va scumpi, însă atrag atenţia că nu doar actualul context nefavorabil şi factorii de risc iminenţi vor duce la creşterea cotaţiilor. Peter Voser, directorul general al Royal Dutch Shell, a doua cea mai mare companie petrolieră din lume, consideră că preţul ţiţeiului va continua să crească pe termen lung. „Va fi nevoie de noi investiţii pentru a acoperi cererea în creştere. Pe termen lung şi foarte lung, preţurile vor creşte din cauza cererii ridicate şi în co
