Un dosar internaţional FP România, realizat între legislativele ruseşti din decembrie şi prezidenţialele din martie, descrie în multiple detalii verticala puterii recreată de Vladimir Putin la Kremlin.

O verticală a corupţiei, nihilismului legislativ şi a stagnării economice. Dincolo de acestea, mai nou avem în Rusia nu doar pesimism social şi exodul creierelor, dar şi o trezire a societăţii civile şi proteste de stradă - o presiune tot mai intensă pentru modernizare, inclusiv politică. Va reforma din nou preşedintele Putin acest sistem de putere pentru a elimina din tensiunile acumulate?

Neofeudalismul rus - Putin a construit un sistem în care administrarea statului a devenit o afacere monopolistă. În mod esenţial, elita rusă a piratat unul dintre cele mai bogate state din lume – constată profesorul rus Vladislav Inozemţev, care l-a privit de curând pe Putin în ochii albaştri. De Vladislav Inozemţev

Hibridul ţaristo-liberal - Rusia Kremlinului sau Kremlinul Rusiei? De unde vine rezilienţa sistemului politic rusesc. De Octavian Milewschi

Coborârea în infernul informal - Dincolo de „verticala puterii”, ierarhia care transmite deciziile de sus în jos, de la centru la periferie şi de la guvern către economie, există ierarhia paralelă a reţelelor personale în centrul cărora se află Putin şi care controlează inclusiv mediul de afaceri. De Alena Ledeneva

Noul naţionalism - Problemele sistemului putinist au dus la mutaţii fundamentale în natura naţionalismului. Astăzi este izolaţionist, defensiv, antiimperial - şi antiimigraţionist. De Nicu Popescu

Revoluţia apolitică - Dacă protestul apolitic se va combina cu nemulţumirile economico-sociale, s-ar putea declanşa un tsunami politic, comparabil cu cel din ’89. Iar Putin ar putea fi constrâns să reacţioneze ca Mubarak, crede Lilia Şevţova, o analistă rusă cultivată în Occi