După Polonia, iată că şi România se îndreaptă spre gazele de şist pentru a--şi asigura independenţa energetică faţă de Rusia, în ciuda polemicilor privind riscurile potenţiale pentru mediu şi sănătate, comentează agenţia France Presse. Agenţia franceză i-a solicitat opinia în acest sens preşedintelui Agenţiei române pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi.

Dacă ANRM tocmai a lansat un studiu de evaluare a potenţialelor rezerve, un raport al Agenţiei americane de Informaţii privind Energia apreciază că resursele României, Bulgariei şi ale Ungariei totalizează 538 de miliarde de metri cubi. Iar Bucureştiul visează deja să renunţe la costisitoarele importuri de gaze ruseşti, comentează AFP. Mai mulţi giganţi energetici stau la coadă, printre care şi americanii de la Chevron, canadienii de la Sterling Resources şi ungurii de la MOL. Chevron, care a obţinut o concesiune pe 600.000 de hectare în regiunea Bârlad, vrea să înceapă acolo explorările încă din cel de-al doilea semestru al lui 2012, dacă obţine autorizaţiile.

"Gazul de şist reprezintă o oportunitate majoră pentru România”, a declarat pentru AFP directorul pentru România al Chevron Upstream Europe, Thomas Holst, citând printre avantaje securitatea energetică, atragerea de investiţii şi crearea de locuri de muncă. Chevron trebuie să aleagă acum locul pentru primele forări exploratorii. Sunt în studiu trei, dar Holst preferă să nu le precizeze, pentru a nu supune localnicii "unor presiuni inutile”, notează AFP. Pentru că metoda de extracţie, fracturarea hidraulică, este acuzată de apărătorii mediului că ar polua pânzele freatice, că ar fragiliza solurile şi că ar favoriza chiar producerea de cutremure de pământ.

Numai că, dacă promite să se alinieze la regulile UE, România nu dispune în acest moment de o legislaţie specifică pentru gazul de şist, comentează AFP. Chevron s-a declarat dec