Criza e o năpastă care vine din cer. Cam aceasta este percepţia oamenilor de afaceri de la noi, a politicienilor şi, nu în ultimul rând, chiar a noastră a tuturor. Sigur, responsabilitatea este împărţită, dar nu este criza o neşansă, un cataclism natural sau o răzbunare a zeilor. Contracţia economică şi stresul financiar este o consecinţă a sumei comportamentului economic al factorilor de decizie, a sutelor de mii de firme, a milioanelor de consumatori. Fiecare îşi are partea sa de vină... peste ciclul economic. Întrucât neajunsurile nu sunt cele ale crizei, ci rezidă tocmai din modul în care este gestionată perioada de creştere. Şcoala austriacă de economie ne învaţă: Problema este în "boom", iar răul este doar o consecinţă a greşelilor în alocarea capitalului din etapa de exuberanţă economică.
"Suntem un exemplu clasic de victimă a crizei", a declarat săptămâna trecută pentru revista Capital Horaţiu Cercel, acţionarul majoritar al companiei Concefa SA Sibiu, care şi-a solicitat insolvenţa pentru a se pune sub protecţia legii în faţa creditorilor. Exprimarea nefericită din cazul de faţă sintetizează percepţia de mai sus despre cauzele crizei întrucât mai departe chiar ceea ce spune domnul Cercel arată faptul că firma de care şi-a legat numele nu este atât o victimă a crizei, cât una a exuberanţei creditului. "Ne-am angajat la investiţii mai mari decât suportam. Am fost expuşi şi pe imobiliare", a continuat acesta.
Este exact ceea ce determină criza: supraîndatorarea, extinderea nesăbuită, calculele financiare eronate şi investiţiile greşite. "Spune-mi cum îţi gestionezi creşterea ca să îţi spun cum te va afecta criza", sună una dintre legile nescrise ale economiei de piaţă. A nu ţine cont de ciclicitatea acesteia este prima dintre erori. Pentru că economia nu înseamnă un permanent "boom", iar crizele sunt picate din cer. Recesiuni sunt de când lumea
