Zilele trecute a fost un adevărat pelerinaj la Vila Margueritte, în localitatea Cap-Ferrat (Coasta de Azur, Franţa), proprietate a moştenitorilor defunctului rege Leopold II al Belgiei. În această vilă, inginerii mecanici Vojen şi Ţenescu au instalat o staţie de telefonie cu un atelier condus de un eminent mecanic elveţian şi cu aparate speciale, invenţie a celor doi români. Aparatul, numit radiograf, dă rezultate surprinzătoare în ce priveşte utilitatea practică, întrecând cu mult sistemele de telefonie întrebuinţate până acum, atât prin claritatea vorbirii, cât şi prin cost, care e cu totul redus. Magnetul, care e întrebuinţat la toate aparatele telefonice, la radiograf e cu totul suprimat, înlăturându-se astfel cauzele care produc adesea alterarea vocii, prin inerţia inerentă oricărei acţiuni magnetice.
Cu aceste aparate se poate vorbi la depărtare de 20 de metri de microfon, fără ajutorul vreunei piese intermediare şi fără a se ţine receptorul la ureche. Nu există aparat care să concureze cu radiograful în ce priveşte soliditatea, simplicitatea şi mai ales fineţea lui. Receptorul radiografului e atât de sensibil încât reproduce şi transmite până la o distanţă de 20 m orice sunet şi vorbire cât de înceată ce s-ar desfăşura în cuprinsul acestei distanţe. Hotelurile, restaurantele mari, uzinele, laboratoarele, atelierele, băncile proprii etc. pot cu mare succes întrebuinţa radiograful pentru transmiterea diferitelor ordine cu voce clară şi sonoră.
El poate da rezultate perfect satisfăcătoare şi când ar fi vorba să se aranjeze o audiţie muzicală sau o reprezentaţie teatrală. În medicină poate servi pentru ascultarea bătăilor inimii ca şi pentru murmurul vezicular pulmonar, dar fiind sensibilitatea şi reproducerea celor mai slabe sunete ce înregistrează acest aparat. Inventatorii ai şi obţinut brevetul în Germania şi în alte ţări.
Din “Universul”,
