Într-o zi copilu’ ne-a întrebat ce e acela un erou. Avea de făcut cu el – cu eroul – o propoziţie pentru tema de la Limba Română. I-am explicat. Şi, pentru exemplificare, i-am povestit sumar despre Walter Mărăcineanu, căpitanul căzut în Războiul de Independenţă. Am zis să căutăm pe net mai multe, că e cea mai la-ndemână sursă de informare (şi de dezinformare dacă nu ştii, dar tocmai de-aia l-am ajutat să ajungă la informaţia corectă). Bine-am făcut. Dăm căutare după căpitan şi apar rezultatele. Prima trimitere – un site cu poze: pescarul şi dovada, unele prăzi provenind din balta Walter Mărăcineanu. A doua, tot spre baltă. A treia ne conduce la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti cu sediul pe strada cu numele căpitanului. A patra – balta. A cincea – hartă - piaţa Walter Mărăcineanu, din Bucureşti, cu adresă, fără informaţii suplimentare. A şasea, spre harta Bucureştiului în nordul căruia se-nfige, ca un steag fără flamură, numele căutat… al unei străzi. Stradă din Medgidia, stradă Constanţa, stradă Măcin… Pe prima pagină de afişări nici urmă de erou. Dăm foaia şi… surpriză! După lac şi stradă, îl găsim, în sfârşit, pe Walter Mărăcineanu. Pe Facebook. Însă fără rubrica “info”. Mai departe la fel : pagini după pagini de străzi, informaţii despre străzi, bălţi şi pieţe cu numele eroului. Despre om, nimic.

Care e morala? Nu ştiu. A fost un prilej pentru copil să vadă că deşi netul este doldora de informaţii, trebuie să stăpâneşti un pic subiectul pentru a săpa acolo unde trebuie, altfel rişti să-ţi împui capul cu dude şi să baţi câmpii. Cazuri s-au mai văzut.

S-ar fi putut naşte o mare confuzie în mintea lui, pentru că n-ar fi ştiut până la urmă ce a fost Walter Mărăcineanu: o stradă, o piaţă, o baltă, sau un peşte?

Într-o zi copilu’ ne-a întrebat ce e acela un erou. Avea de făcut cu el – cu eroul – o propoziţie pentru