După ce au ţinut cu dinţii de funcţii de conducere şi catedre, profesorii de peste 65 de ani încep să se retragă.
Noile norme privind pensionarea cadrelor didactice la 65 de ani, dublate de deblocarea posturilor în universităţi, vor aduce la catedre, începând cu noul an universitar, cadre didactice tinere, cu CV-uri impresionante.
400 de aspiranţi
Ar fi primul an în care promovările tinerilor s-ar face pe baza unor criterii riguroase, stabilite în mandatul fostului ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu.
"Calitatea profesională a celor care vor ocupa posturile de conferenţiar şi profesor este cheia modernizării învăţământului superior. Din datele comunicate de universităţi, peste 400 de oameni îndeplinesc aceste criterii minimale care, în timp, ar trebui chiar întărite", spune Daniel Funeriu.
Una dintre universităţile care are nevoie evidentă de "întinerirea" corpului profesoral este Politehnica Bucureşti unde, peste patru ani, 60% dintre profesori ies la pensie.
Profesori străini
"Este nevoie de o politică agresivă privind personalul didactic", crede Ion Ciucă, profesor în universitate şi candidat pentru funcţia de rector. El spune că cei mai buni absolvenţi trebuie încurajaţi să rămână să predea în universitate, iar alături de profesorii români să fie aduşi şi unii străini.
ÎNCĂPĂŢÂNARE
Au reluat alegerile
La alegerea noului rector al Universităţii Tehnice "Gh. Asachi" din Iaşi au votat şapte profesori universitari care depăşiseră vârsta de pensionare. Legea le interzicea să-şi exprime opţiunea, aşa că Ministerul Educaţiei a cerut reluarea alegerilor.
Conform legii, profesorii universitari trebuie să se pensioneze când împlinesc 65 de ani, iar dacă universitatea doreşte să îi menţină la catedră ei vor fi remuneraţi în regim de p
