Redevenţele plătite de Petrom, singura companie cu operaţiuni de extracţie din ţară sunt, într-adevăr, reduse (« mizere » în viziunea Preşedintelui României) în comparaţie cu cele suportate de companiile producătoare din alte ţări, sau cu costurile de achiziţie şi import ale celorlalţi jucători de pe piaţa românească. Aceastea au fost, însă, negociate de statul român, proprietarul Petrom înainte de a fi cumpărată de către OMV.
Recentele afirmaţii ale Preşedintelui României la adresa companiei Petrom au atins abia în seara zilei de luni punctul cu adevărat nevralgic al industriei petroliere locale: redevenţele plătite de aceasta, singura companie cu operaţiuni de extracţie din ţară. Petrom a fost găsită ţap ispăşitor pentru faptul că şi-a atins scopul declarat, cel de a obţine un profit ridicat, în condiţiile avantajoase de care se bucură chiar cu aportul statului.
Recent, Preşedintele României acuza compania Petrom că ar fi imorală, pe motiv că, în anul de criză 2011, a obţinut cel mai mare profit din istoria sa (şi, de altfel, şi cel mai mare profit obţinut vreodată de o companie românească) : 887 milioane de euro, men'ionând, de asemenea, că "a rupt orice legătură cu compania". Cele două lucruri interesante care se desprind din afirmaţia dumnealui sunt, în primul rând, atitudinea superior morală şi în al doilea rând îndemnul la revoltă împotriva companiei petroliere.
Moralitatea Petrom vs. moralitatea statului?
Despre moralitatea atitudinii preşedintelui putem vorbi dacă analizăm natura activităţii care a generat profitul Petrom. Este o activitate comercială, pe o piaţă puternic reglementată şi protejată, pe care a moştenit avantaje comparative net superioare competiţiei şi aşa reduse : o reţea întinsă, benzinării amplasate în puncte cheie, în interiorul oraşelor (acolo unde normele în vigoare nu mai permit construcţia de noi sta