De cîteva săptămîni, la radio se anunţă un interesant turneu, intitulat „Vă place Bach?“, al violoncelistului Răzvan Suma. Talentatul muzician va concerta şi la Dumbrăveni, un oraş din judeţul Sibiu, cu puţin peste 8000 de locuitori. La prima vedere, alegerea unei asemenea localităţi pentru un spectacol de muzică clasică pare neobişnuită, însă totul devine mai uşor de înţeles dacă ne raportăm la istoria, patrimoniul arhitectural şi îndelungata tradiţie multiculturală ale acestei aşezări.

Aflat la distanţă relativ egală de Sighişoara şi de Mediaş, Dumbrăveniul oferă o alternativă interesantă la destinaţii turistice mult mai mediatizate. Renumele său este dat în special de două monumente istorice, ambele clasate pe lista Ministerului Culturii, anume: Biserica Armenească şi Castelul Apafi.

Atestat documentar încă din secolul al XIV-lea, sub numele de Ebesffalwa (Ibaşfalău), acest tîrg i-a găzduit pe maghiari şi pe români, iar după 1671, aici s-a stabilit şi o comunitate masivă de armeni. Prin talentul lor comercial şi organizatoric, armenii au dus la o dezvoltare extraordinară a oraşului, pe care l-au şi primit în administrare. Numele localităţii va fi chiar schimbat după 1714 în Elisabetopolis, iar puterea financiară a armenilor s-a evidenţiat prin construcţia impresionantei catedrale în stil baroc şi neoclasic, închinată Sfintei Elisabeta.

Dacă biserica ridicată între 1766-1791 a fost, prin statutul său de locaş religios, relativ ferită de vicisitudini (cu excepţia cutremurelor sau a furtunilor), nu acelaşi lucru se poate spune despre Castelul Apafi, care a cunoscut multe transformări de-a lungul vremii. Prima fază de construcţie a acestuia se situează în secolul al XVI-lea, cînd nobilul Grigore Apafi decide să înalţe aici o locuinţă demnă de renumele familiei sale. Acum sînt ridicate laturile de nord şi est, în stil renascentist, iar după 1590, Ni