Consiliul Director al FMI a aprobat a patra evaluare a acordului de tip preventiv şi a pus la dispoziţia României o nouă tranşă de aproximativ 500 de milioane de euro. FMI a luat decizia de a da drumul la bani, după ce a constatat că autorităţile de la Bucureşti au respectat programul convenit. Totuşi, Fondul Monetar atrage atenţia asupra unor pericole care pândesc România.

Perspectiva economică e sumbră în 2012, dată fiind încetinirea din zona euro, motiv pentru care România nu trebuie să renunţe la reformele economice, "cruciale pentru a face faţă incertitudinilor actuale", a avertizat directorul general adjunct al FMI. Nemat Shafik a cerut astfel "o disciplină strictă a cheltuielilor", astfel încât România să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de cel mult 3%.

De asemenea, înaltul oficial FMI a mai pomenit două "priorităţi cheie": absorbţia fondurilor europene şi îmbunătăţirea cheltuielilor de capital. România va trebui să continue însă şi reforma şi restructurarea companiilor de stat şi să liberalizeze preţurile la energie şi transporturi, a adăugat directorul general adjunct al FMI.

De altfel, într-o intervenţie la Monney Channel, şeful misiunii FMI în România a pus şi el accent pe restructurarea şi privatizarea companiilor de stat, care merge "mult mai încet decât speră FMI".

În acelaşi interviu, Jeffrey Franks a avertizat şi asupra creşterilor salariale în sectorul bugetar, promise de autorităţi. El a insistat că "există un spaţiu limitat pentru a avea o creştere modestă a salariilor". De asemenea, Fraks le-a amintit autorităţilor de la Bucureşti că o majorare salarială în acest moment ar încălca legea responsabilităţii fiscale. "În această lege sunt o serie de prevederi. Vorbim de suma totală cheltuită cu salariile din sectorul public, iar aceasta trebuie să nu fie modificată. La nivelul numărului de angajaţi din sectorul pu