Premierul, nu. El e al Guvernului. Asa spune dl Basescu in direct la un post de televiziune. (Expresia asta imi reaminteste una asemanatoare: Mihai I de Romania, "de" fiind particula de noblete. Dovada ca dl Basescu nu poate scapa nicidecum de fantasma regala.) Asta inseamna ca presedintele hotaraste cine e al Romaniei si cine nu.

La fel cum tot Domnia Sa pune prim ministri dupa pofta, taie si reintregeste salariile cand ii vine. Ne mai spune cate regiuni ne trebuie, ce sa scriem in Constitutie... Si apoi, chiar daca scrie ceva in Constitutie, tot nu conteaza: art. 103 e de fiecare data interpretat cum ii convine.

Politica asta ce mai e?

In toata lumea democratica, politica e arta bunei guvernari. Si atat. In Romania, de la presedinte la primar, politica, facuta preponderent la televizor, e numai un spectacol burlesc, josnic si penibil. Consuma energii si bugete uriase fara a produce absolut nimic in folosul cetatenilor.

Ar mai fi ceva daca alesii, demnitarii ar veni in direct cu telespectatorii sa stabileasca prioritati, corectii, masuri, programe, sau macar sa le cunoasca realitatea vietii. Dar nu. Micul ecran e arma electorala redutabila, e front, camp de batalie. 24 ore din 24 se dau atacuri, se obtin victorii si se pierd batalii. Electorale.

Impreuna cu dejectii cultural-artistice de pierdut vremea, programele politice ale televiziunilor au devenit instrumente odioase de manipulare politica a constiintei unei bune parti a electoratului, aceea care n-a prea dat pe la scoala, nici pe la biblioteca.

Cine da tonul?

Si culmea! De mai bine de 8 ani, tonul il da chiar presedintele, chinuit nu de problemele grave cu care se confrunta statul si populatia, ci daca dl Ponta "are ceva pe constiinta", adica ceva de ascuns, daca a mai progresat in meseria de sofer al unei masini mai mici de 3 m.