Spiritele s-au încins în ultima vreme pe marginea manualelor de istorie din Republica Moldova. Sunt vizat în mod direct şi ca bursier ICR „Mihai Eminescu" Chişinău, de aceea sunt obligat să fac unele precizări punctuale. Domnul Mihai Taşcă a scris chiar în paginile acestui ziar despre acest lucru. Vreau să-i răspund acestuia, precum şi altor terţe părţi, că au fost informaţi greşit asupra subiectului, ipoteza că ar fi fost răuvoitori o exclud până la proba contrară.
Mai întâi, membrii comisiei sus-numite nu au avut cum să elimine „Istoria românilor" din şcoala, ea a fost eliminată în 2006 de către guvernarea comunistă, introducându-se disciplina numită pur şi simplu „Istoria", după principiul de predare integrat, adică istoria naţională în cadrul celei universale. Comuniştii înţelegeau prin istorie naţională istoria moldovenilor în sens etnic, ceea ce e fals, antiromânesc şi anti-european deopotrivă.
În 2010, guvernarea AIE, ministru al Educaţiei fiind Leonid Bujor şi viceprim-ministru pe domeniu Ion Negrei, a avut meritul reintroducerii paradigmei româneşti a istoriei naţionale, păstrându-se denumirea „Istoria". În toamna 2011, Ministerul Educaţiei, condus de Mihail Şleahtiţchi, a iniţiat crearea comisiei istoricilor, compusă din 25 de membri, care urma să se exprime asupra a două chestiuni majore: câte obiecte să se predea la istorie - unul sau două - şi cum să se numească disciplina: pur şi simplu „Istorie", sau să conţină şi denumirea „Românilor".
Până la urmă, comisia a ajuns la concluzia că va fi un singur obiect la disciplina istorie, care se va numi „Istoria Românilor şi Universală". Subsemnatul şi Virgil Pâslariuc, alt membru al comisiei şi bursier ICR vizat şi el, am votat anume pentru această formulă. Martori au fost membrii comisiei, votul fiind deschis, precum şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Prin urmare, prin votul exprimat de