Şeful DIICOT, Codruţ Olaru, a căutat ieri argumente fragile pentru a justifica greşelile tactice ale procurorilor gălăţeni, care l-au scăpat peste graniţă pe deputatul Mihail Boldea.

Ieri, la aproape 16 ore de la momentul la care Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) anunţa oficial că deputatul Mihail Boldea - acuzat de comiterea a 12 infracţiuni grave - a părăsit România, şeful procurorilor care l-au pus sub acuzare, Codruţ Olaru, a încercat să găsească scuze pentru modul în care subalternii săi l-au scăpat pe deputat.

„O complicitate a autorităţilor statului şi a incompetenţei sau favoritisme de ordin politic ies din discuţie. E important ca DIICOT să rămână o instituţie credibilă", şi-a explicat Olaru argumentanţia jenantă susţinută în faţa presei. El a invocat, în schimb, „vidul legislativ" legat de ridicarea imunităţii demnitarilor. „E drept că există un vid legislativ între momentul formulării cererii către Camera Deputaţilor şi momentul aprobării acesteia în Parlament.

Imaginaţi-vă ce înseamnă o percheziţie anunţată, spre deosebire de una fulger. Dovadă în acest sens este şi faptul că percheziţiile de astăzi nu au avut vreun rezultat spectaculos", a adăgat şeful DIICOT. Trei greşeli grave au comis, de fapt, procurorul de caz Sorin Cărare de la DIICOT Galaţi şi superiorii săi în cazul deputatului fugar. O dovedesc prevederile Codului Penal şi cele ale Codului de Procedură Penală.

Ridicarea imunităţii, măsură preliminară

Astfel, Codruţ Olaru a susţinut ieri că Mihail Boldea era sub imunitate parlamentară, iar ridicarea imunităţii parlamentare era o măsură preventivă, orice măsură în plus fiind ilegală. Complet fals.

Potrivit procedurii penale, ridicarea imunităţii unui parlamentar este doar o măsură prealabilă luării unor măsuri preventive. În plus, şi par