Din constatările Institutului de Politici Publice, rezultă că autorităţile locale parcurg un proces superficial de

planificare a achiziţiilor anuale sau nu fundamentează obiectivele din Plan cu suficientă atenţie, fiind nevoite să opereze multiple modificări pe parcursul unui an. Fără să prezumăm anumite interese oculte care ar putea constitui una dintre explicaţiile acestor modificări succesive în conţinutul planurilor de achiziţii, constatăm că cea mai mare parte a autorităţilor publice cuprinse în eşantionul de cercetare al acestui studiu obişnuiesc să modifice în medie de 4 – 5 ori planul de achiziţii pe parcursul anului.

Modificările cele mai frecvente se constată la nivelul lucrărilor de investiţii şi ele modifică cu până la 100% bugetul iniţiat aprobat pentru respectivele investiţii. În anumite situaţii, care reprezintă însă excepţii, se poate ajunge ca modificările să schimbe cu până la 500% Programul anual iniţial (de ex. CJ Argeş din lista autorităţilor contractante cuprinse în eşantionul de cercetare). Programul de achiziţii se aprobă, conform art. 4 alin. 7 din HG 925/2006, prin dispoziţie a ordonatorului de credite (după caz, primar sau preşedinte de consiliu judeţean, etc.), după avizarea de către compartimentul financiar – contabil, şi nu prin hotărâre a Consiliului Local/ Judeţean, situaţie care nu pune în dificultate modificarea prin simpla decizie a conducătorului instituţiei, sa ori de câte ori acesta consideră necesar, ci dimpotrivă. Acest lucru, cum vom observa mai jos, explică foarte bine de ce programul de achiziţii a fost modificat în cursul anului 2010 – de unele autorităţi – chiar şi de 4 ori pe lună (Consiliul Judeţean Dolj – 53 de modificări, Primăria Braşov – 42 de modificări, CJ Brăila – 26 de modificări sau Primăria Iaşi – 24 de modificări, din eșantionul instituțiilor analizate în studiu).

O altă situaţie este cea