Trecerea la ora de vară poate cauza probleme cardiace și alte modificări ale bioritmului. În plus, utilitatea acestei schimbări este contestată de studii care au demonstrat că nu scade consumul de energie.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 3.00, România va trece la ora de vară. Astfel, ceasurile vor fi date cu o oră înainte pentru ca oamenii să profite de o oră în plus de lumină a zilei. Cu toate că ne-am obişnuit cu acest lucru, schimbarea nu are o istorie foarte îndelungată în lume şi în ţara noastră.
Deşi legendele spun că americanul Benjamin Franklin a propus pentru prima oară acest lucru, de fapt ora de vară şi cea de iarnă au fost inventate în Noua Zeelandă, de către entomologul George Vernon Hudson. Acesta avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele, aşa că a venit cu această schimbare în 1895.
Ţara noastră a adoptat ora de vară în 1932. Din 1941 până în 1979, ceasurile au stat nemişcate. Abia în 1979, românii au revenit la schimbarea orei, iar începând din 1997 ne-am armonizat calendarul cu cel al statelor din Uniunea Europeană, alegând să adoptăm ora de vară în ultima duminică din martie.
Deşi prezentată ca un avantaj, atât pentru individ, cât şi pentru consumul de energie, deoarece se foloseşte mai puţină lumină artificială, ora de vară este resimţită dur în primele zile. Faptul că ceasurile se dau înainte cu 60 de minute înseamnă că oamenii se vor trezi o perioadă mai devreme decât o făceau în mod obişnuit. Astfel, bioritmul este afectat, iar adaptarea durează o perioadă.
Decalajul nu se recuperează niciodată
Deoarece este şi o „pasăre de noapte", obişnuind să stea până târziu în faţa calculatorului, prima zi de după modificarea orei este dificilă. „Nu mă culc mai devreme de 3.00. Mă culc şi brusc trebuie să mă trezesc la ceea ce era 6.00, în loc de 7.00. Evident că sunt nervoasă şi, dacă e cineva
