Martie 1981. Era dat pentru prima oară startul într-una dintre cursele de maraton care între timp au devenit clasice. Alături de Berlin, Boston, Chicago şi New York, întrecerea de la Londra este inclusă în categoria probelor majore din alergările de rezistenţă. La cea dintâi ediţie au participat aproape 8.000 de alergători. La masculin, cursa a fost câştigată de doi concurenţi – americanul Dick Beardsley şi norvegianul Inge Simonsen, care au trecut linia de finiş ţinându-se de mână şi neputând fi departajaţi. Întrecerea elitei feminine s-a încheiat cu victoria britanicei Joyce Smith.
Tot în Arhipelag, dar într-o închisoare din apropiere de Belfast, Irlanda de Nord, Bobby Sands începea greva foamei. Condamnat pentru terorism, tânărul în vârstă de 27 de ani avea să fie ales membru al Parlamentului britanic, funcţie pe care nu avea s-o ocupe niciodată. Murea după 65 de zile, din cauza înfometării autoimpuse, şi devenea un simbol (încă unul) al luptei republicanilor irlandezi împotriva monarhiei britanice.
În Italia, era descoperită loja masonică Propaganda Due, odată cu moartea conducătorului acesteia, Licio Gelli. Printre membrii acestui “guvern din umbră”, care-şi propusese consolidarea presei, desfiinţarea sindicatelor şi modificarea Constituţiei, s-a numărat viitorul premier al Italiei, Silvio Berlusconi. P2 a avut membri infiltraţi la cele mai înalte nivele ale conducerii din Uruguay, Brazilia şi Argentina. A fost desfiinţată oficial, odată cu promulgarea unei legi care interzicea lojele secrete.
În Chile, generalul Augusto Pinochet era ales în fruntea statului pentru un mandat de încă opt ani. Conducătorul forţelor armate care-l înlăturaseră pe Salvador Allende în septembrie 1973, Pinochet avea să predea puterea în 1990 lui Patricio Aylwin Azocar, primul preşedinte ales prin vot democratic, după aproape două decenii de dictatură militară.
