Deşi trebuie să recunosc faptul că îmi este foarte greu să fiu complet obiectiv în problema proiectului Hotărârii de Guvern legată de separarea etnică a Universităţii de Medicină din Târgu Mureş, dată fiind dubla mea calitate de absolvent şi cadru didactic al acesteia, voi încerca totuşi să mă detaşez atât de presiunile politice şi batjocura la care am fost supuşi timp de peste un an – ca Universitate şi corp academic – de către clasa politică românească prin intermediul reprezentanţilor ei aflaţi la guvernare, cât şi de aprecierile, inevitabil subiective şi personale, pe care le-aş putea avea. Şi o fac tocmai din dorinţa de a semnala opiniei publice un fapt infinit mai grav decât aplicarea regulii bunului plac a unui guvernant sau altul, într-o decizie politică ce afectează mediul academic.

Pentru început, doresc să subliniez coordonatele între care are loc acest joc politic, în opinia mea nedemocratic. Aceste coordonate sunt: 1) Legea Educaţiei Naţionale (LEN); 2) avizarea de către Ministerul Educaţiei a Cartei UMF Târgu Mureş; 3) mult disputatul şi discutatul proiect de Hotârâre de Guvern. Aşa cum se va putea observa din analiza de mai jos, toate aceste trei demersuri politice au fost făcute într-o totală lipsă de transparenţă decizională şi cu încălcarea celor mai elementare reguli ale practicii politice, reguli minimale şi specifice oricărei democraţii europene autentice.

1. Dacă vorbim de Legea Educaţiei Naţionale, am fost surprins şi oripilat să aflu, din declaraţiile unor specialişti autentici în educaţie, persoane implicate direct în redactarea proiectului LEN, respectiv în aprobarea lui în Parlamentul României, că între forma legii propusă de Comisia Prezidenţială, forma aprobată în Parlament prin asumare de către Guvernul Boc, respectiv chiar forma publicată în Monitorul Oficial al României ar putea exista diferenţe semnificative, diferenţe