Bunavestire este prima sărbătoare din an închinată Maicii Domnului. Ea aminteşte ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare că-l va naşte pe Mesia.

În Sfintele Scripturi se spune că îngerul Gavriil s-a arătat Maicii Domnului la Nazaret şi i s-a închinat, spunându-i: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har. Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!”, vestindu-i astfel că-l va naşte pe Mântuitor.

Tradiţia creştină a păstrat două locuri sfinte legate de această sărbătoare, unul fiind grota din Nazaret, unde catolicii afirmă că s-a petrecut evenimentul Buneivestiri, iar celălalt fiind izvorul de unde-şi lua apă Sfânta Fecioară.

Sărbătoare a tuturor creştinilor

Bunavestire este o sărbătoare comună ortodocşilor, romano-catolicilor şi greco-catolicilor din întreaga lume, prima dintre cele patru mari praznice dedicate Maicii Domnului. Ea este cea mai veche sărbătoare atestată documentar.

În trecut, Bunavestire era prăznuită fie pe 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei, fie pe 18 decembrie.

Treptat, data de 25 martie a fost acceptată atât în Biserica ortodoxă, cât şi în cea catolică, după stabilirea zilei de 25 decembrie ca sărbătoare a Naşterii Domnului.

În tradiţia populară

Sărbătoarea, situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul să cânte, este numită în calendarul popular şi Ziua Cucului sau Blagoveştenie. În această zi, se făceau multe ritualuri de purificare a casei, de alungare a insectelor dăunătoare din livezi prin afumarea cu tămâie.

Se aprindeau focuri în grădini şi se scoteau din lăzi straiele şi ţesăturile la aerisit.

Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul prunilor cu ţuică şi altoitul pomilor fructiferi (Banat, Transilvania).

Cum va fi vremea duminică, aşa va fi şi de Paşte

Pretutindeni, ziu