Rusia a înapoiat ţării noastre, în câteva etape, doar mici părţi din întreaga comoară. În 1935, la un an după reluarea legăturilor diplomatice între Bucureşti şi Moscova, Rusia a trimis României 1.445 de lăzi cu o greutate de 135 de tone. Acolo se aflau însă mai mult arhive şi felurite materiale de mică importanţă. Cel mai important a fost atunci faptul că au fost repatriate osemintele lui Dumitraşcu Vodă Cantemir. Chiar presa din acea vreme a remarcat cu mâhnire că ruşii ne-au înapoiat fleacuri. Alt episod, de data asta în 1956, pe 12 iunie. Atunci soseşte la Bucureşti ceea ce autorităţile comuniste considerau o mare victorie - tezaurul de la Moscova a fost repatriat! Ce ne-au dat ruşii, mai de preţ, a fost doar Tezaurul de la Pietroasa - Cloşca cu puii de aur, la care s-au adăugat odoare mănăstireşti şi 1.350 de picturi, gravuri şi desene, dintre care 120 de picturi erau ale lui Nicolae Grigorescu. S-a făcut mare expoziţie la Muzeul de Artă al României, deschisă chiar de ziua naţională, pe 23 august. Specialiştii remarcă azi că ruşii ne-au dat înapoi, în 1956, 33 de kilograme de aur. Doar 33 de kilograme din 93 de tone!
Un secol de zvonuri
Au fost lansate, de-a lungul timpului, diverse ipoteze cu privire la soarta tezaurului. Cea mai năstruşnică arăta că întreaga comoară ar fi fost repatriată - culmea - în acelaşi an în care fusese dusă la Moscova, adică în 1917. Altă ipoteză, apărută în 1921, era că o parte din tezaurul românesc ar fi luat calea Americii. Sovieticii au susţinut, la rândul lor, că tezaurul a fost jefuit în timpul războiului civil din Rusia, şi că o parte din aur ar fi ajuns la trupele "albe", adversarii bolşevicilor. Nu există însă, în ziua de azi, nicio dovadă că tezaurul României ar fi în altă parte decât acolo unde a fost transferat oficial de România, în 1917, adică la Kremlin, a ţinut să precizeze istoricul Marian Ştefan, unu
