De ce tac marile valori ale culturii româneşti, de ce pleacă sau de ce nu se vorbeşte mai multe despre zodia lor norocoasă, cândva în armonioasă şi puternică simbioză cu destinele culturale ale României? Sunt câteva întrebări peste care se trece cu o indiferenţă greu de imaginat.

Şi totuşi, au fost şi sunt oameni ale căror nume se cuvin înscrise în istoria de aur a naţiei lor. Fagotistul Emil Bâclea, profesorul fondator al învăţământului muzical postbelic din România, stabilit de ani buni în Belgia, face parte din această pleiadă. Domnia sa revine în ţară, în această săptămână. Motivul? Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti îi dedică eminentului muzician, interpret şi profesor, aflat astăzi la venerabila vârstă de 91 de ani, ediţia din acest an (a IV-a) a Concursului Naţional de Fagot. Evenimentul este organizat, iniţiat şi coordonat de prof. univ. dr. Miltiade Nenoiu, preşedintele UNIMIR (Uniunea Muzicienilor Interpreţi din România), Gala Concursului Naţional de Fagot urmând să aibă loc duminică, 25 martie, în sala "George Enescu" a Universităţii de Muzică din Bucureşti, cu începere de la ora 17:00.

Concursul Naţional de Fagot se înscrie în efortul stimulării şi promovării tinerelor talente. La această competiţie participă tineri fagotişti din toată ţara, care, începând de ieri, iau parte la cele trei etape de concurs. Premiile oferite de organizatori se ridică la suma de 6.400 de RON.

Să înţelegem, măcar cu acest prilej, de ce biografia maestrului este un capitol de imensă şi rodnică dăruire pentru destinul învăţământului muzical din ţara sa…

În vara anului 1954, prin efortul prof. univ. Emil Bâclea, în frumoasa clădire aflată în spatele Patriarhiei Române - str. Principatele Unite, nr. 63, se muta prima şcoală de muzică din învăţământul preuniversitar românesc, înfiinţată cu cinci ani în urmă. Numele lui Emil Bâclea (primul di