"Sunt mandru ca am pus Franta in genunchi", a spus Mohammed Merah, "francezul" de origine algeriana, cu cateva ore inainte de a muri "eroic", de glont, intr-o lupta de 32 de ore, in care a tinut singur in sah cateva sute de luptatori din fortele speciale franceze.
Prinsi pe picior gresit in plina campanie pentru alegerile prezidentiale din aprilie, presedintele Nicolas Sarkozy, principalul sau contracandidat socialist Francois Hollande, si o cohorta de alti politicieni de toate orientarile s-au intrecut in declaratii "corecte politic", repetand pana la refuz fraze bombastice despre "rezistenta Republicii" si "unitatea natiunii". Care "rezistenta"? Care "natiune"?
Toate vorbele goale ale politicienilor francezi nu pot ascunde insa adevarul crud: sceleratul de Merah a avut, in mod tragic, dreptate. Intr-o saptamana a demonstrat ca Franta si francezi sunt, de fapt, lipsiti de orice aparare in fata fanaticilor si psihopatilor care ar dori, atunci cand aleg sa o faca, sa-i macelareasca in voie.
Mohammed Merah s-a nascut intr-o familie de imigranti de origine algeriana, ca multe alte milioane primite de Franta dupa 1960, cazate in locuinte sociale si intretinute de asistenta sociala, pe banii publici, adica ai francezilor platitori de taxe si impozite.
A manifestat de foarte tanar o inclinatie infractionala deosebita, acumuland nu mai putin de 18 infractiuni si 2 ani de detentie. Intr-un moment de rascuce al vietii lui, a incercat sa se inroleze voluntar in armata franceza, fiind insa respins din cauza cazierului, un element important pe care anchetatorii francezi nu l-au valorificat destul de repede.
Frustrat si ranit in orgoliu, dar si posesor al unui pasaport pe care scria "Republica Franceza", Merah intreprinde, in 2010 - 2011, doua calatorii in Pakistan si Afganistan, ambele destinatii exotice "cautate" de tu