Prezenţa icoanelor în şcolile din România reprezintă o discriminare în spaţiul public în care se manifestă educaţia, a afirmat vineri preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia (APD), Cristian Pârvulescu.
"Problema icoanelor în şcolile din România ca şi a crucifixelor în Italia este o problemă foarte controversată. Este un semn de înstăpânire a unei anumite filosofii asupra celorlalţi. Este vorba de o discriminare în spaţiul public în care se manifestă educaţia. În condiţiile în care spaţiul public este neutru, iar clasa este un spaţiu public care este neutru orice semn îi neagă neutralitatea", a spus Cristian Pârvulescu.
În interiorul spaţiului neutru pot exista diversităţi de opinie, de filosofie, de orientare, care pot fi acceptate, dar spaţiul trebuie să rămână neutru, a susţinut acesta.
Pârvulescu este de părere că spre deosebire de "crucifixul italian care ţine de tradiţie", "icoana românească instaurează o formă de inegalitate".
"Crucifixul italian ţine de tradiţie. Icoana românească ţine de tradiţie? Mă îndoiesc. În clasele româneşti interbelice nu existau icoane. Se făcea religie, exista o dezbatere. România interbelică era profund religioasă, dar icoanele nu erau prezente în şcoală, ci doar în biserică. Introducerea icoanelor în şcoală (...) a apărut după 1990. Nu există niciun fel de element anterior, (icoana n.r.) nu are statutul crucifixului şi de aceea cred că este o formă de inegalitate care se instaurează", a mai spus Pârvulescu.
Preşedintele APD susţine că "păstrarea icoanelor în clasă nu înseamnă o creştere a comportamentului real religios în România".
"Eu cred că românii doar în mod formal se consideră religioşi, practica lor cotidiană arată contrariul", a precizat Cristian Pârvulescu.
Preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei Active Watch, Mircea Toma, consideră că "icoanele în şcoli reprezintă o sfidare a
