Am rămas pe gânduri când noul şi priceputul ministru de externe a declarat că \"există o zonă în litigiu în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială\" dintre România şi Bulgaria. \"E drept, este vorba de 17 kilometri pătraţi\", a anunţat Cristian Diaconescu.
Prima reacţie a fost că ministrul nostru de externe, diplomatul numărul 1 al ţării, apelează la un truc politic. Dacă i-a mers cu Serbia de ce să nu încerce şi cu Bulgaria, mai ales că şi ăştia sunt vai de mama lor. Chiar mi-am închipuit că după câteva semnale transmise spre Kremlin, în povestea tezaurului românesc reţinut din 1917, Cristian Diaconescu vrea să înceapă un Jihad cu vecinii. Vrea să crească în ochii publicului, în ochii electoratului.
M-am pus temeinic pe documentare. Porţiunea respectivă, petecul de pământ era să-i spun, de circa 350 de kilometri pătraţi este o zonă strategică, necesară României. După căderea comunismului şi România, şi Bulgaria au trebuit să vină la masa negocierilor pentru a împărţi apele teritoriale conform legislaţiei internaţionale, iar acest perimetru a rămas în dispută. Negocierile româno-bulgare pe tema delimitării spaţiilor maritime au debutat în anul 1994, iar până acum au avut loc 17 întâlniri fără niciun rezultat, ultima în decembrie.
Miza este însă enormă. Exact prin acestă zonă a platoului continental din Marea Neagră va trece conducta South Stream. Proiectul nu-i o glumă: South Stream vizează construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia către Bulgaria, prin Marea Neagră, şi, mai departe către Grecia, Italia şi Austria. În plus dacă vom avea succes, România va avea peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei. Ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia în cazul în care proiectul Nabucco ar fi finalizat. Iată cum, această zonă, un adevărat
