"Dezvoltare durabilă", „reducerea emisiilor de carbon", „eficienţă energetică", „soluţii verzi" sunt doar câteva din teoriile europene din documentele, dezbaterile şi declaraţiile birocraţilor ori aleşilor din Bruxelles sau din capitalele europene. Ce sunt ele şi ce înseamnă în practică, rămâne de multe ori o enigmă pentru cetăţean. „Încă unii care bat câmpii şi nu mai ştiu cum să împartă banii între ei", ar suna, în replică, traducerea acestor sintagme de către un primar din România.

Administraţiile unora din oraşele UE au luat lucrurile în serios şi au trecut la fapte. Câteva dintre ele şi-au prezentat soluţiile la summitul organizat de Comitetul Regiunilor. Gazda evenimentului, Copenhaga, capitala Danemarcei, ţară care deţine preşedinţia UE are ambiţii care pentru multe administraţii locale din România par acum "science fiction". Cel mai important obiectiv al administraţiei de la Copenhaga este ca, în 2025, oraşul să devină primul "neutru" adică fără emisii de CO2. Ambiţia nu porneşte de la declaraţii ci de la lucruri puse demult în practică.

Hoteluri de cinci stele contruite ecologic, transport în comun integrat şi nepoluant, reducerea deplasărilor cu maşina, în scurt timp, energia pentru locuinţele oraşului va proven, în proporţie de50% din surse regenarabile.

Ce s-a făcut până acum (câteva cifre):

Sistemul de canalizare: investiţii în reducerea pierderilor de apă în infrastructura oraşului prin intermediul tehnologiei de detectare a scurgerilor, reglementarea presiunea apei şi alte măsuri de atenuare. Astfel, dacă pierderile din reţeaua de apă a multor oraşe sunt de 40 - 50%, în Copenhaga ele sunt de până la 6-7%.

Întreprinderile şi cetăţenii sunt încurajaţi să reducă pierderile cu un stimulent financiar de până la 3.000 de euro disponibil pentru rezidenţi încurajaţi astfel să investească în sisteme pentru colect