Problemele economice ale Europei se răsfrâng din ce în ce mai mult şi asupra instituţiilor culturale dependente de finanţarea statului, după cum relatează cotidianul american The New York Times. După ce statele cele mai grav afectate de criză - Grecia, Portugalia, Spania şi Irlanda - au fost nevoite să reducă radical subvenţiile pentru cultură, astăzi şi unele ţări care păreau să fi traversat relativ nevătămate furtuna financiară care a lovit continentul au decis că nu mai pot ocoli tăierea bugetelor dedicate culturii. Astfel, guvernul olandez a decis să reducă, din 2013, cheltuielile pentru cultură cu 25% - sau 265 milioane dolari, în timp ce impozitarea biletelor la evenimente culturale va creşte de la 6% la 19% (cinematografele, competiţiile sportive, circurile şi grădinile zoologice sunt însă excluse de la această măsură). În schimb, în Germania şi Franţa au crescut bugetele pentru anumite programe culturale care promovează imaginea ţării în lume (în special industria filmului).

ICR New York, nevoit să îşi caute sponsori

În Olanda, măsura guvernului a creat panică în rândurile managerilor culturali. Dacă instituţiile mari, cum ar fi Rijksmuseum, Muzeul Van Gogh sau orchestra Concertgebouw vor fi probabil mai puţin afectate, companiile artistice experimentale şi de avangardă vor avea mult de suferit: „Va fi un tsunami", este de părere Sophie Lambo, directorul Teatrului Internaţional de Dans din Amsterdam, citată de New York Times - iar coregrafa Ivana Müller crede că „multe trupe bune vor dispărea pentru că nu se pot autofinanţa".

Criza afectează şi genul lucrărilor create şi prezentate; astfel, Nigel Redden, directorul festivalului cultural organizat de Lincoln Center din New York, observă că „mulţi dramaturgi scriu piese cu trei personaje în loc de opt - şi dacă eşti compozitor, preferi poate să scrii pentru un cvartet decât pentru o orchestr