Aceste turnuri ciudate din beton sunt adăposturi anti-aeriene, înălţate de Germania nazistă. Ele erau construite să reziste atacurilor cu bombe puternice sau ale artileriei grea inamice, din cel de-al doilea război mondial.
Se pare că aceste turnuri erau chiar eficiente, forma ascuţită a lor având ca scop evitarea unei loviri în plin, proiectilele ostile alunecând spre bază, acolo unde adăposturile erau foarte bine fortificate.
Construcţia lor era mai ieftină decât săparea unui buncăr subteran şi, în cele mai mari dintre ele, se puteau înghesui aproape 500 de persoane. În plus, turnurile puteau fi cu greu detectate de la înălţimea de survol a bombardierelor şi reprezentau o ţintă exrem de dificilă pentru acestea.
Primele turnuri au fost ridicate în 1936 şi se numeau Winkeltürme (Turnurile Winkel), după numele arhitectului care a dat viaţă acestui proiect, Leo Winkel, din Duisburg. Invenţia lui a fost patentată în 1934 şi, în anii următori, Germania a construit 98 de astfel de adăposturi, sub cinci forme diferite.
Aceste turnuri ciudate din beton sunt adăposturi anti-aeriene, înălţate de Germania nazistă. Ele erau construite să reziste atacurilor cu bombe puternice sau ale artileriei grea inamice, din cel de-al doilea război mondial.
Se pare că aceste turnuri erau chiar eficiente, forma ascuţită a lor având ca scop evitarea unei loviri în plin, proiectilele ostile alunecând spre bază, acolo unde adăposturile erau foarte bine fortificate.
Construcţia lor era mai ieftină decât săparea unui buncăr subteran şi, în cele mai mari dintre ele, se puteau înghesui aproape 500 de persoane. În plus, turnurile puteau fi cu greu detectate de la înălţimea de survol a bombardierelor şi reprezentau o ţintă exrem de dificilă pentru acestea.
Primele turnuri au fost ridicate în 1936 şi se numeau Winkeltürme (Turnuril
