Municipalitatea pare sa nu stie de altceva decit de asfalt. Votul de azi al soferilor este mai important decit transformarea Iasului intr-o tinta turistica si asigurarea astfel a unui venit constant pentru dezvoltarea durabila a Iasului. O simpla plimbare prin oras iti poate provoca surprize din cele mai neasteptate. Gropile din asfalt sau ciinii vagabonzi au intrat demult in peisajul citadin. Santierele raspindite prin toate colturile orasului, descurajant de indepartate de finalizare sau praful care acopera pina si virful Copoului au ajuns de asemenea banale prin ubicuitate si perenitate. Un detaliu minor, cum ar fi o caseta publicitara la o margine de boulevard, poate insa frapa prin nelalocul ei: "La pas prin orasul-comoara". Nu, nu este vreo idee de promovare a capitalei Moldovei in rindul concitadinilor. Rindul urmator al casetei este cit se poate de lamuritor: "Cluj-Napoca, inima Transilvaniei". Un fel de "haideti la Cluj, sa vedeti ce n-ati vazut nicicind". In cazul Clujului, frapreaza nu atit dorinta comunitatii de a-si "vinde" orasul, cit promptitudinea si eficienta municipalitatii ardelene, in comparatie cu inertia ieseana. In 2008, Clujul inregistra un numar record de innoptari in structurile turistice de cazare: 731.000. Dupa acest an, insa, a urmat o prabusire dramatica: 495.000 de innoptari in 2009 si 399.000 in 2010. Raspunsul Primariei din Cluj-Napoca a fost prompt: anul trecut a demarat, pe bani europeni, o campanie agresiva de promovare turistica a orasului. Cu 840.000 de lei a contractat realizarea de pliante, harti, brosuri, a impinzit Iasul, Timisoara, Bucurestiul, Brasovul si Constanta cu bannere si casete publicitare, a inceput difuzarea a 80 de spoturi pe o televiziune centrala s.a.m.d. Promovare dirijata mai ales in interiorul tarii. Explicabil, cita vreme trei sferturi din turistii care ajung in Cluj sint romani. Dincoace de Carpati, o imob