Poem de DOREL MIHAI GAFTONEANU Motto:“Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.”(Octavian Goga) Meditaţie în versuri cu trimitere la perioada postdecembristă…   Scurtă vreme ne desparte de un veac de la «Titanic», Tragedia scufundării unui pachebot britanic, Ce, plecat din Europa spre America de Nord, Cu o listă de persoane cât un orăşel, la bord, A ajuns la patru mile în adâncuri de ocean… Chiar şi astăzi fascinează cu subiecte de prim plan. Fenomen oceanic… tungus printre virgule şi linii, Un cutremur pe planetă cu tsunami de opinii, Şi impact apocaliptic în mass-media şi bursă, Un colos printre vapoare dispărut la prima cursă… După un impact teribil, spun detalii ce converg, Cu o insulă de gheaţă, un gigantic aisberg. Au curs râuri de cerneală, comentarii şi regrete, Publicându-se concluzii, amănunte şi anchete. S-au tot căutat răspunsuri muntelui de întrebări, Niciodată foarte limpezi şi mereu sub aşteptări... Doar în câteva cuvinte: sunt greşeli elementare, Precauţie puţină iar viteză mult prea mare... La «pupitrul de comandă» s-au comis erori fatale Cu evacuări pripite şi urmări catastrofale. Când vezi filmul tragediei, rămâi cu un gust amar, Un tablou plin de durere şi secvenţe de coşmar … Te revoltă, îţi vin lacrimi, timpul parcă se opreşte, Clipelor milisecunde viaţa li se tot lungeşte, Un ocean plin de cruzime, înghiţind fără cruţare, Trupuri reci, sute de oameni ce plutesc fără suflare... Scriu statistici nemiloase, după bunul ... “obicei”: Dintre pasagerii navei a scăpat unul din trei... Cred că sunt cam trei decenii de când ni s-a spus şi nouă, S-a găsit pe fundul mării o epavă ruptă-n două. Folosindu-se imagini din funebrul ei decor, E turnat şi lung-metrajul având nume de vapor,  Presărat cu “condimente”, un idilic “water-gate”, Între două personaje... “Leonardo” şi cu “Kate”. M-a uimit, în derularea filmului-eveniment, O orchestră car