Bugetul UE pentru 2014-2020 este dezbătut luni, 26 martie, la Bruxelles, de miniştrii de Externe. Dezbaterea a început de fapt în iunie 2011 şi ea ar trebui să se încheie în vara acestui an. Pentru moment, statele membre ale UE îşi definesc poziţia de negociere, care va fi probabil în dezacord important cu Parlamentul European şi nu numai.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Comisia Europeana propunea anul trecut ca între 2014 şi 2020, UE să dispună de 125 de mii de miliarde de euro. Vremurile sunt însă grele şi aşa cum doreau unele state, Comisia a propus o plafonare a contribuţiilor naţionale ale acestora la bugetul comunitar.
Economii, fie şi minore, ar trebui făcute în anumite sectoare în favoarea altora. Agricultura şi regiunile sărace sunt domeniile care pierd mici finanţări în favoarea cercetării, inovaţiei şi a educaţiei.
Ţările mai puţin prospere nu sunt de acord cu aceasta, prin urmare o dezbatere aprinsă se anunţă încă de acum.
Marii contribuitori la bugetul comunitar, ca Germania, Finlanda, Franţa şi Marea Britanie cer dimpotrivă, mai multă reticenţă în cheltuieli şi o plafonare a contribuţiei lor.
Săptămâna trecută, o dezbatere similară implicând şi Comisia Europeană şi preşedinţia daneză a UE a avut loc la Parlamentul European.
Comisia, prin al său preşedinte José Manuel Barroso s-a arătat enervată de faptul că unele state au respins ideea aplicării unei taxe europene înainte chiar de a şti despre ce fel de taxă se poate vorbi. Barroso se referea aici la taxa pe tranzacţiile financiare, susţinută ferm de Franţa şi respinsă de Suedia şi Marea Britanie.
La fel, ideea ca Marea Britanie să primească în continuare înapoi circa şase miliarde de euro din banii puşi pe masă anual enervează o parte a UE. Este vorba despre faimosul British rebate, un "privilegiu" care nu-i este propriu doar Mari
