În 1964, Nicolae Ceauşescu a călătorit în Asia, ca să stingă polemica dintre China şi URSS. A negociat cu Mao Tze-dun, Kim Ir Sen şi Nikita Hruşciov, la Pekin, Phenian şi Piţunda.
La Pekin, în afara întâlnirilor oficiale cu reprezentanţii statului chinez, delegaţia română a avut şi alte contacte. Printre partenerii de convorbiri pe marginea polemicii chino-sovietice s-a aflat şi Kim Ir Sen, preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea (CC al PMC).
Pe larg, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi au conversat cu liderul nord-coreean după ce-au decolat spre Phenian, capitala Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC). Timp de trei zile (12-14 martie 1964), gazdele şi oaspeţii au întors pe toate feţele schisma lumii comuniste.
Reîntâlnirea fraţilor Bodnăraş
Vizita delegaţiei române a prilejuit şi o reuniune de familie. Ambasadorul român la Phenian, Manole Bodnăraş, a avut ocazia să-şi întâmpine fratele, Emil. Convorbirile s-au purtat în formulă „extinsă". Au participat la discuţii „greii" veniţi de la Bucureşti - Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, ambasadorul Manole Bodnăraş şi Andrei Păcuraru, membru supleant al CC al Partidului Muncitoresc Român (PMR) şi şeful Direcţiei Treburilor CC. De cealaltă parte, Kim Ir Sen, Pak Kim Ciol, Kim Cian Man, Li Hio Sun, membri ai Biroului Politic (BP) şi vicepreşedinţi ai CC al PMC.
Conform uzanţelor, oaspeţii au fost invitaţi să-şi spună primii impresiile. În subiect s-a intrat direct, la iniţiativa nord-coreenilor. Kim Ir Sen s-a interesat dacă românii aveau vreo propunere concretă prin care polemica dintre China şi URSS să înceteze. Ce-i spuseseră lui Mao, românii i-au spus şi lui Kim Ir Sen. „Până ne întâlnim să nu mai scrie nimeni nimic", şi-a prezentat Maurer soluţia. Căci, de când izbucnise, conflictul se adâncise prin scrisori
