Nu este de dorit o legătură între alocările din viitorul buget UE şi rata de absorbţie. Iată mesajul transmis de ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, aflat la Bruxelles. Aici au loc discuţii preliminare privind bugetul UE pentru 2014-2020.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
În tot acest timp România are o problemă reală: ea nu are putere de negociere adevărată întrucât nu este capabilă să atragă fondurile comunitare. Cu toate acestea, la Bruxelles ministrul afacerilor europene se pare că pune problema în mod diferit.
Leonard Orban spune că rata de absorbție nu ar trebui legată de dreptul și de necesitatea ca România să ceară mai departe fonduri substanțiale, mai ales pentru agricultură, coeziune, samd. Această rată de altfel s-a ameliorat simțitor, de la 3.7% anul trecut pe vremea asta la 7.4% la sfârșitul lui 2011.
Orban spune că aceasta este o situație de moment, o fotografie a situației actuale care nu reflectă evoluțiile viitoare.
România se aliază aici cu Polonia și alte state din estul Europei pentru care UE ar trebui, aproape ca și până acum, să alimenteze dezvoltarea agriculturii, a regiunilor, să micșoreze diferențele sociale și să modernizeze societatea.
Dar în absolut vorbind, România nu are cum să facă parte din grupul acestor țări. Țara aproape că și-a pierdut statutul de beneficiar net al fondurilor UE și deci nu are argumente pentru a continua să ceară mulți bani. Comisia Europeană o înțelege și o susține, dar statele membre mari nu sunt de acord.
În ultimele discuții de la Bruxelles s-a vorbit exact despre incapacitatea României de a atrage fonduri, așa că poate ar trebui să i se acorde mai puțin. Statele membre vizează aici să plătească mai puțin în general (este cazul Olandei dar nu numai) și sunt mulțumite să-și recupereze anual partea din fonduri puse pe masă pentru România
