Reprezentantul României la FMI Mihai Tănăsescu, 56 de ani, urmează să preia un post de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii.

Reprezentantul României la FMI va deveni vicepreşedinte al băncii Uniunii Europene, cea mai înaltă poziţie obţinută de un oficial român în lumea financiară publică

"Dilema majoră este cum realizează (România) procesul de consolidare fiscală fără să afecteze creşterea economică şi să creeze locuri de muncă. (...) aşa cum ţintim inflaţia ar trebui să ţintim locurile de muncă."

Această dilemă îi aparţine lui Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. Până la urmă această dilemă defineşte situaţia economică actuală mondială, nu numai din România, iar cei cinci ani pe care Tănăsescu i-a petrecut la FMI nu l-au ajutat să găsească un răspuns. Poate şi pentru faptul că întreaga lui carieră este legată de sectorul public, nu de sectorul privat, acolo unde trebuie să cauţi business în fiecare zi şi să creezi locuri de muncă.

El va merge cu această întrebare şi la banca Uniunii Europene - Banca Europeană de Investiţii (BEI) -, unde trebuie să preia un post de vicepreşedinte, cea mai înaltă poziţie atinsă de un oficial român într-o instituţie financiară publică.

BEI are ca acţionari cele 27 de state ale Uniunii Europene şi este responsabilă cu finanţarea unor proiecte publice, unde sectorul privat nu ar risca să intre.

După un stagiu de cinci ani în fosta ICRAL (Întreprinderea de Construcţii, Reparaţii şi Administrare Locativă, pentru cei care nu au prins acele vremuri) între 1978 şi 1983, cariera lui Tănăsescu se leagă de Ministerul de Finanţe, unde a intrat în 1983, pentru a ajunge la finalul lui 2000 ministru. Înainte de a intra în guvernul Năstase, el a fost trimis ca reprezentant al României la Banca Mondială (1997 - 2000) de guvernul Ciorbea, probabil de ministrul de atunci Mircea