Problemele listelor de candidaţi la locale, atât ale USL, cât şi ale PDL, sunt comune. Chestiunea fundamentală este, evident, corupţia şi relaţia problematică ori de-a dreptul conflictuală cu legea a câtorva dintre fruntaşii locali.

Anunţarea listelor de candidaţi pentru preşedinţia consiliilor judeţene şi primării din partea USL a constituit la începutul săptămânii trecute semnalul de începere, deşi neoficială, totuşi hotărâtă, a campaniei electorale. PDL ezită în continuare să facă nominalizările - în parte, pentru că lasă din ce în ce mai mult senzaţia că nu ştie, în cele mai importante oraşe şi judeţe, cum să conducă ostilităţile, în parte, pentru că există aliaţi potenţiali locali care nu corespund neapărat cu linia trasată de la centru în partid. În plus, ca şi în cazul câtorva candidaţi prezenţi pe listele USL, PDL trebuie să pună atent în balanţă prezenţa inconfortabilă a unor personaje cu dosare penale - cum este, de pildă, cazul Gheorghe Falcă, la Arad -, incompatibile cu imaginea unui partid pus pe curăţenie, aşa cum încearcă să o facă din toamnă, de când a fost adoptat Codul etic al Monicăi Macovei.

Semnalele europene legate de ezitările privind ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), departe de a slăbi în intensitate, devin din ce în ce mai vizibile, în pofida eforturilor autorităţilor române de a obţine eliminarea lui în cursul acestei veri. Ambasadorul Germaniei în România, Andreas von Mettenheim, declara pe 20 martie că MCV „trebuie să rămână, pentru că meritele lui sunt mai importante decât inconvenientele“. Iar José Manuel Barroso, preşedintele CE, spunea după întâlnirea cu primul ministru Ungureanu, de pe 15 martie, de la Bruxelles, că testul cheie la raportul MCV din vară va fi „sustenabilitatea şi ireversibilitatea reformelor în justiţie“. La aceasta s-ar putea adăuga lesne, din perspectiva alegerilor locale, vo