Îndepărtarea \"greilor\" de la catedră a lăsat loc, teoretic, tinerilor. Posturile sunt însă blocate, iar criteriile, dure.
Asistenţii şi lectorii din universităţi, generaţia tânără care ar putea schimba faţa instituţiilor de învăţământ superior din România, aşteaptă de câţiva ani deblocarea posturilor pentru a putea urca în carieră. Tinerii se plâng că munca pe care o depun în universităţi le aduce salarii mizere, că sunt nevoiţi să ia mai multe norme neglijând astfel cercetarea şi că standardele pe care trebuie să le atingă pentru a putea avansa sunt prea înalte.
Criterii de promovare ca în Vest, salarii ca la noi
Denis Ibadula are 37 de ani, este lector universitar doctor la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii "Ovidius" din Constanţa şi cercetator postdoctoral la Institutul de matematică «Simion Stoilow» al Academiei Române.
Denis Ibadula face parte din categoria profesorilor cu care s-ar mândri orice universitate. A terminat facultatea şi masterul ca şefă de promoţie, a câştigat o serie de granturi şi proiecte la universităţi de prestigiu din lume, a făcut stagii de cercetare si a susţinut conferinţe la Universităţile Princeton, Cambridge, Leuven, etc.
Totuşi, de nouă ani, nu reuşeşte să urce în ierarhie, să devină conferenţiar. Posturile sunt blocate, iar criteriile de promovare la matematică, dure.
"Nu mi se pare corect să le impui tinerilor care vor să promoveze criterii comparabile cu cele din Vest, dar să le oferi o zecime din salariile de acolo. Tinerii au nevoie de salarii bune, pentru a se putea concentra pe cercetare", spune ea.
Salariul ei de lector este de 1.200 de lei, la care se adaugă un grant de cercetare de la Institutul de Matematică al Academiei Române. "Eu am o singură normă, pentru a avea timp să fac şi cercetare. Mulţi profesori iau mai multe
