Imediat ce se topeste zapada, papadia, podbalul si patlagina apar peste tot, pe unde nici nu te astepti, pentru ca nu sunt plante pretentioase si nu au nevoie sa fie ingrijite de om, desi sunt inzestrate cu calitati terapeutice de exceptie. Se pot vedea pe marginea drumurilor si pe malul apelor, prin pasuni si fanete, la campie si la deal, pana sus, in zona subalpina.
Daca ai in casa copii sau persoane suferinde, culege aceste plante din zone nepoluate si unde nu ajung cainii. Le poti folosi sub forma de ceai (infuzie), decoct, tinctura ori sirop, preparat din planta proaspata.
Siropul de papadie se prepara din planta intreaga, proaspat culeasa, cu tot cu radacina. Se spala bine, se lasa la scurs si la uscat, dupa care se toaca marunt si se pune intr-un borcan cu tot cu latexul scurs, care contine principiile active ale plantei. Deasupra se toarna miere de albine si se amestece bine. Se lasa la macerat pana se formeaza siropul.
Se pastreaza la rece, in sticle mici, de culoare inchisa, bine astupate. Se ia zilnic cate o lingurita, inainte de fiecare masa. Ca planta de leac, papadia este recomandata in toate bolile in care exista un dezechilibru glandular.
In caz de tuse uscata, iritativa, neproductiva, se recomanda patlagina, care are efect calmant, sedativ, emolient, antispastic si antibiotic, sub forma de infuzie sau sirop, preparat acasa.
Siropul de patlagina, renumit in tratarea tusei, atat la copii, cat si la adulti, se poate prepara si acasa si se pastreaza la rece, in sticle de culoare inchisa. Intr-un borcan se asaza straturi alternative de planta si zahar. Cand siropul s-a lasat pe fundul borcanului, se asaza borcanul pe un prosop sau bucata de carpa, intr-un vas cu apa, si se fierbe, pentru sterilizare, 30 de minute, dupa ce apa da in clocot. La nevoie, adultii pot lua cate o lingura, de trei ori pe