Noul preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că el vorbeşte de fapt limba română, dar a ținut să precizeze că denumirea oficială a acesteia, potrivit Constituţiei, este “limba moldovenească\". Sursa: Reuters
“Eu vorbesc limba română. Dar sunt jurist, iar în Constituţie scrie că e moldovenească. Academia de Ştiinţe ne spune nouă ce limbă vorbim, însă, oficial trebuie să recunosc că limba de stat este “moldovenească", a declarat Nicolae Timofti aseară, în cadrul unei emisiuni televizate, potrivit Agerpres.
El nu a exclus ca articolul 13 din Constituţie, care se referă la denumirea limbii, să fie schimbat ulterior, dar a menţionat că pentru aceasta este nevoie de consens politic.
Problema denumirii limbii oficiale a Republicii Moldova durează de aproape două decenii. Iniţial, aceasta a fost limba română, potrivit Declaraţiei de independenţă din 27 august 1991, ulterior, în Constituţia adoptată în 1994, aceasta a fost denumită “limba moldovenească".
Această denumire este promovată de mai multe partide, în special în perioada guvernării comuniste din 2001-2009, iar mai multe tentative de a fi redenumită în “limba română" au eşuat.
Din cauză că şi o mare parte a populaţiei declară că vorbeşte “limba moldovenească", puţini oficiali de rang înalt de la Chişinău au recunoscut că vorbesc limba română (premierul Vlad Filat, fostul preşedinte al Parlamentului şi şef interimar al statului Mihai Ghimpu), în timp ce actualul şef al legislativului Marian Lupu a declarat că “denumirea ştiinţifică este limba română, iar denumirea politică - limba moldovenească".
