Factorii care au influențat cel mai mult adâncirea crizei economice în România au fost cei de natură fiscală, potrivit reprezentantului FMI pentru România și Bulgaria, Tonny Lybek. Sursa: Vlad Stanescu
Dezechilibrele fiscale pe care România le-a putut gestiona cu ușurință în perioada de boom economic au început să se vadă cu adevărat de-abia după falimentul Lehman Brothers, din toamna anului 2008. Până atunci, Europa de Est trăia sub impresia că problemele de natură financiară urmau să rămână la nivelul Statelor Unite ale Americii, a afirmat Lybek astăzi, în cadrul unei conferințe internaționale desfășurate la București.
Creșterea cheltuielilor statului a provocat, în viziunea oficialului FMI, o reacție în lanț, afectând pe de o parte deficitul bugetar și pe de altă parte stabilitatea prețurilor.
Ce avem de făcut mai departe
Pașii de urmat în continuare țin, în principal, de consolidarea fiscală și de îmbunătățirea guvernanței fiscale. Unul dintre cele mai importante obiective pe care Fondul Monetar Internațional le-a stabilit pentru România este atingerea unui deficit bugetar de cel mult 3% din PIB pe termen mediu, o țintă mai relaxată decât planurile anunțate de Guvern în această privință.
Pe termen lung, cea mai importantă provocare la nivel fiscal va fi reforma sistemului de pensii. Deocamdată, deficitul bugetului de pensii a fost stabilizat, însă va fi nevoie de continuarea trecerii spre pensiile private pentru ca această stabilizare să devină sustenabilă.
Alte direcții importante de acțiune enumerate de Lybek sunt reforma sistemului de sănătate și eficientizarea cheltuielilor acestuia, creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene, Restructurarea și privatizarea întreprinderilor de stat neprofitabile, precum și eficientizarea și liberalizarea pieței energiei.
Consolidarea fiscală nu are