Mărturisire a scriitorului DOREL MIHAI GAFTONEANU

Motto: Arta nu doreşte reprezentarea unui lucru frumos, ci reprezentarea frumoasă a unui lucru. (Immanuel Kant)   ... Ceea ce mi-am propus la debut…   Un proiect ambiţios de poet total anonim într-o lume literară unde tot mai des se vorbeşte despre fundăturile de drum ale postmodernismului şi criza de identitate a liberalismului stilistic. Ţinta urmarită era revigorarea discursului satirico-umoristic antic în ambientul literar al agorei moderne prin compoziţii ample, «prozopoeme» versificate cu mesaj bine conturat, unde rima şi ritmul sunt la ele acasă. Elementele de prozodie- o alegere din considerente personal-subiective de muzicalitate şi de imprimare facilă în memoria cititorului. Am fost cât se poate de conştient de gradul de dificultate ridicat al acestei vorbiri comune în versuri presărate cu pronunţate accente retorice şi repere ale istoriei literaturii. Mi l-am imaginat ca pe un experiment pe alocuri amuzant la graniţa dintre poezie si textul de articol de gazetă, încercând să mă identific cu «peştele de legătură dintre proză şi poem» invocat în compoziţia «Evrika literaturii! S-a găsit veriga lipsă!». Dintotdeauna am apreciat teoria coexistenţei valorilor, a stilurilor şi operelor autentice şi nu am fost deloc convins de perimarea acestora datorită trecătoarelor mode ale zilei. În complicata diversitate a alternativelor oferite de societatea modernă, cu inerentele riscuri ale restrângerii masei celor care mai lecturează cartea, mi-ar plăcea să cred că autorul este vioara primă în relaţia-misiune de «formare» a cititorului, influenţa în sens invers, deşi viu prezentă, o consider mai degrabă una secundară. Voiam să ies din tiparele simpliste ale cărţilor din librării, mi se părea o idee oarecum originală să nu respect canoanele stilistice impuse apariţiilor editoriale, prin abordarea unor creaţii m