„Procesarea minereului de cupru exploatat din perimetrul minier Roşia Poieni nu s-a realizat niciodată la capacitatea maximă. Pe vremea lui Ceauşescu, când exista vreo vizită oficială, se porneau demonstrativ toate cele patru linii tehnologice de procesare. Se lucra însă fără eficienţă", a declarat şeful compartimentului desfacere şi liderul de sindicat de la Cupru Min SA, Lucian Ţăran.
În prezent, la Cupru Min, activitatea de procesare a minereului de cupru se realizează doar cu o singură linie tehnologică, dintr-un total de patru. Deşi s-a lucrat practic la un sfert din capacitate, anul trecut s-a realizat cea mai mare producţie din istoria companiei (32.000 tone de concentrat de cupru, din care 20% cupru, dar şi cantităţi mici de aur şi argint).
Conjunctură internaţională favorabilă
Însă, după mai bine de 20 de ani de pierderi continue, de subvenţii acordate de stat şi datorii de zeci de milioane de euro rostogolite de la an la an, redresarea companiei din ultima perioadă a fost pusă de specialiştii ministerului Economiei pe seama conjuncturii internaţionale, a creşterii preţului la cupru.
Privatizarea Cupru Min SA a fost aprobată de Guvern încă din 2006. În 2007, s-a încheiat un contract de colaborare între Cupru Min SA şi Consortiul format din Energo Mineral SA, Cuprom SA si Ipronef SA, pentru restructurare si atragere de investitii.
Contractul de cooperare a fost încheiat pentru o perioadă de zece ani cu posibilitatea prelungii până la 20 de ani. Contractul de cooperare a eşuat însă după nici doi ani, datoriile continuând să se tot adune. În 2008, AVAS a scos la vânzare, tot fără niciun rezultat pachetul de acţiuni la Cupru Min Abrud.
În urma negocierilor cu FMI, termenul pentru vânzarea Cupru Min a fost stabilit pentru sfârşitul lunii aprilie.
Anul trecut, Ministerul Economiei a scos din nou la licitaţie compania, cu in
