La Bucureşti, a avut loc prima ediţie a Galei culturale româno-turcă. Este vorba de un eveniment care reuneşte cultura şi tradiţiile celor două ţări. Comunitatea turcă din România este o minoritate recunoscută oficial şi deşi majoritatea lor trăiec în zona istorică a Dobrogei şi la Bucureşti există o comunitate cu un număr mare de turci care încă şi-au păstrat tradiţiile. Pentru o seară holul Sălii Palatului din Capitală s-a transformat într-un bazar turcesc.

Încă de la intrare te cuprindea un val de zgomot şi agitaţie. Turcoaicele cu vălul prins la spate, cu copiii de mână se îmbrăţişau şi gesticulau în timp ce cuvintele în turcă răsunau din toate părţile ca pe o stradă din Istanbul. Bărbaţii îmbrăcaţi la costum, stăteau în grupuri de câte cinci şase şi mai calmi, mai relaxaţi discutau una alta. Parcă toată lumea se cunoştea cu toată lumea... Forfota cea mai mare era în jurul meselor pline de bunătăţi turceşti, unde şi românii şi turcii aşteptau la rând să îşi cumpere baclavale, şuberec, chiftele turceşti sau sarmale învelite în foi de viţă. Reuşesc cu greu să ajung la Yongia Arslan care ştie puţin româneşte. Era înconjurată de mai multe femei cu văluri colorate pe cap care împărţeau mâncare în stânga şi în drepta. Yongia Arslan, îmi spune că de fapt sarmalele despre care noi spunem că sunt româneşti, vin de la turci. "Am adus aici cea mai bună mâncare, baclava dulce, lamantă cu iaurt şi usturoi, chiftele turceşti şi sarmale foarte, foarte bune de post, cu orez şi învelite în foi de viţă. Trebuie să ştiţi că sarmalele sunt originare din Turcia" spune Yongia Arslan.

Reuşesc să ajung la alt stand unde se vând alte feluri de mâncare turceşti. Masa este plină de grămezi de salată verde, un fel de pastă pentru chiftele, lămâi tăiate felii şi multe baclavale. Aici o găsesc pe Merve, o tânără de 17 ani, cu părul negru şi ochii mari, cu