Fondul Monetar Internaţional a publicat ieri bilanţul acordului început cu România în 2009. Economiştii instituţiei laudă România pentru fermitatea şi angajamentul dovedite prin măsurile dure luate pentru atingerea obiectivelor din program, însă atrag atenţia asupra nivelului scăzut al absorbţiei de fonduri europene, ritmului lent de implementare a reformelor, dictat de traseul legislativ anevois, precum şi asupra nivelului arieratelor, singurul capitol la care România nu şi-a atins ţinta. Cea mai mare reuşită? România a reuşit să recâştige încrederea pieţelor, măsurată prin prima de risc cerută de investitori pentru a împrumuta statul.
Bilanţul acordului de finanţare externă al României descrie în termeni admirativi acţiunile luate de autorităţile române pe perioada de desfăşurare a acestuia, singurele capitole asupra cărora oficialii FMI atrag atenţia fiind absorbţia fondurilor europene, legislaţia greoaie, care a încetinit implementarea reformelor structurale precum cea a sistemului de pensii sau a salariilor din sectorul public şi nivelul arieratelor.
Deşi România a ratat mai multe dintre ţintele stabilite oficial, economiştii FMI arată că aceste derapaje sunt de înţeles şi că obiectivele programului au fost ajustate pe parcurs pentru a face faţă contextului extern tot mai sumbru.
„Iniţial, ne-am temut că am fost prea pesimişti atunci când am elaborat programul. Ulterior, s-a dovedit că am fost, de fapt, prea optimişti“, a declarat ieri Tonny Lybek, reprezentantul FMI la Bucureşti.
„Da, au fost aplicate măsuri dureroase, precum tăierea salariilor bugetarilor. Să nu uităm însă că, în perioada de boom, înainte de izbucnirea crizei, salariile au crescut cu 25%“, a continuat oficialul.
„Chiar dacă s-au făcut progrese semnificative în timpul acestui program, eforturile în ceea ce priveşte administraţia fiscală ar fi putut fi sprijin
