Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist. Care sunt consecințele unui asemenea act și posibilitățile ca legea lustraţiei să fie reformulată pentru a fi retrimisă în faţa parlamentarilor?
Parlamentul a adoptat legea lustraţiei pe 28 februarie, în absenţa Opoziţiei. Judecătoarea Mona Pivniceru, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, arată că persoanele care au deţinut funcţii şi alte demnităţi publice în aparatul comunist nu vor mai putea fi scoase din funcţiile actuale pe aceste considerente.
“Persoanele considerate lustrabile vor rămâne pe funcţiile publice pe care le ocupau până acum. (…) Vina de a fi declarată din nou neconstituţională aparţine leguitorului, care nu a catadicsit să ţină cont de avizul precedent al Curţii”, explică ea.
Considerentele Curtii Constitutionale vizează în primul rând aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conţinutul noii legi a lustraţiei există necorelări între anumite articole.
În plus, legea intra în neconcordantă cu prevederile articolului 53 din Constituţie, care statuează că exerciţiul unor drepturi sau libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea moralei publice. Or noua lege a lustratiei lărgeşte aria incompatibilităţilor şi interdicţiilor, prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce priveşte corpul profesional al magistraţilor.
Potrivit unei statistici, doar 60 de procurori care au lucrat înainte de 1989 mai sunt în sistemul judiciar.
Dacă partidele politice vor dori o nouă lege a lustraţiei, acele articole considerate de Curtea Constitutionala drept neconstitutionale vor trebui corectate, înainte ca proiectul de lege să fie trimi
