Recent, la Bruxelles, la sediul Comisiei Europene, a avut loc şedinţa comitetului director şi cea a comitetului executiv ale FERPA (Federaţia euro­peană a pensionarilor şi a persoanelor în vârstă), lansându-se totodată, cu participarea reprezentan­ţilor celor 28 ţări membre UE, Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii. S-a prezentat, cu acest prilej, o informare privind impactul crizei asu­pra pensionarilor, situaţia politică şi sindicală, precum şi Declaraţia privind Cartea albă a pensiilor a Comisiei Euro­pene, în care se cere să se mun­cească mai mult, în toate ţările membre, pentru înlăturarea efectelor situaţiei mondiale actuale. Enrico Limando, cercetător şi expert UE, a susţinut o amplă comu­nicare privind situaţia actuală a pensio­narilor în Europa, din care s-au desprins câteva idei: statele UE au grave probleme financiare, cu mari greutăţi în asigurarea fondurilor pentru pensiile publice; există o tendinţă a creşterii vârstei de pensionare de la 65 la 70 de ani; pensiile mici vor rămâne, în general, la nivelul actual; este necesară oprirea pensionărilor antici­pate; tot ce s-a întreprins până în prezent nu ajută (în niciuna din ţări) sistemul public de pensii. Robert Anderson, reprezentantul Eurofound (o agenţie a UE), a prezentat impactul crizei economice asupra vârstnicilor: îmbătrânirea populaţiei este certă; pensionarii – mulţi – vor depinde de un număr din ce în c Publicitate e mai mic de contributori la fondul de pensii; rata ocupării vârstnicilor este redusă, mai ales în estul Europei; în România, vârstnicii care continuă să lucreze sunt, în principal cei din mediul rural; dintr-o cercetare cu privire la „ce gândesc oamenii despre prelungirea anilor de muncă“, în câteva ţări a rezultat că 54% nu sunt de acord să mai lucreze, iar 33% vor să lucreze. Prof. dr. Alan Walker (Anglia) a prezenta