Cred că sunt singurul om din ţara asta care nu e prieten cu Mihai Răzvan Ungureanu. (N-am întrebat-o pe soacră-mea, dar dumneaei se are bine cu toată lumea!)
O emulaţie primăvaratică a cuprins ţara. Lideri de partide şi politicieni mărunţi, ziarişti, feţe bisericeşti sau administratori de bloc se întrec acerb: cine e mai prieten cu premierul?
Frunzăverde însuşi nu a uitat, cu ochii săi mari, umezi de lacrimile despărţirii, să evoce, hodoronc-tronc, dar înduioşător, prietenia care îl leagă de actualul premier. Aşa că a promis să nu-i tulbure guvernarea, urându-i s-o ducă la bun sfârşit.
Drept e că o prietenie cu premierul nu strică niciodată. Mai ales când eşti scuturat de angoase şi anxietăţi. "Ne e frică să mai vorbim la telefon, şi chiar între noi ne e frică să vorbim, ca să nu fim ascultaţi ambiental!"
Fostul număr 2 din PDL a numărat: de 46 de ori a atras atenţia că partidul său nu luptă cu suficientă cerbicie împotriva statului poliţienesc. Cum, pasămite, şi o muscă se plictiseşte să se aşeze de 46 de ori pe acelaşi moţ, Frunzăverde şi-a luat zborul spre altă ţintă mai ofertantă.
Informaţii tot mai insistente circulau în ultima vreme despre diverse anchete care s-ar apropia periculos de personalitatea liderului din Caraş-Severin. Bunăoară, în dosarul "Moldomin", Marian Mihăilă, un apropiat al lui Sorin Frunzăverde, ar fi fost omul de legătură prin care mita a ajuns la judecătorul Cătălin Nicolae Şerban. Iar săpăturile SRI şi DNA continuă.
S-a speculat că trecerea lui Frunzăverde în ograda Opoziţiei ar fi gestul unui om disperat, în căutare de protecţie. Calitatea de membru (fie şi lider) al PDL nu garantează mai multă imunitate decât o foaie de ceapă.
Drept care Frunzăverde ar fi căutat să o ia înaintea evenimentelor. De acum, el poate ţipa ca din gură de şarpe la orice citaţie venită de la DNA: răzbunare, persecuţie politică e
