Turbulenţele politice care au avut loc după revoltele care l-au alungat pe Hosni Mubarak de la preşedinţia Egiptului anul trecut, au cântărit greu asupra economiei. Pentru prima oară în ultimele decenii, economia ţării a înregistrat o scădere în 2011. Pe fondul incertitudinii şi a izbucnirilor frecvente de violenţă, investiţiile străine şi locale au scăzut, în timp ce turismul a stagnat.

Însă băncile extrem de lichide ale ţării au contrazis, până acum, previziunile dezastrului. Nu au existat retrageri mari de bani, creditele neperformante par să fie la niveluri controlabile, iar egiptenii nu s-au grăbit să-şi convertească economiile în dolari. Cifrele raportate până în prezent nu au reflectat creşterile prezise de "credite cu probleme". Împrumuturile neperformante din sistemul bancar au fost stabile, la 11 la sută, potrivit rezultatelor din septembrie 2011, citate de Financial Times.

Analiştii confirmă că rezistenţa sectorului bancar se datorează unei serii de reforme introduse în ultimul deceniu. Creditarea a fost extrem de precaută, iar raportul dintre credite şi depozite este de 50 la sută. Cu toate acestea, ei avertizează că, în contextul în care criza economică persistă, şi impactul asupra băncilor va fi unul negativ, mai ales că investitorii străini au retras deja miliarde de dolari din ţară. Din acest motiv, transferurile private de către egiptenii din străinătate au fost limitate.

La scurt timp după ce agenţia Moody’s a retrogradat în decembrie ratingul ţării cu o treaptă, de la B1, la B2, a redus apoi şi ratingul a cinci bănci egiptene, în principal din cauza expunerii lor la datoria publică.

"Având în vedere ceea ce se întâmplă, e aproape imposibil să nu existe o expunere. Grija mea cea mai mare este calitatea activelor, nu în termeni de solvabilitate, ci care va fi impactul în cazul unei devalorizări. O