Românii din Ţinutul Secuiesc ar putea să dispară în 20-30 ani - a avertizat Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sediul la Sfântu Gheorghe. Românii din Ţinutul Secuiesc ar putea să dispară în 20-30 ani - a avertizat Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sediul la Sfântu Gheorghe.
Din lucrarea lui Ioan Lăcătuşu, directorul centrului, citată de cotidianul transilvănean "Krónika", reiese că, în ultima sută de ani, numărul românilor din cele două judeţe secuieşti este în scădere continuă. Conform datelor recensământului din 1910, în localitatea Băţanii Mari erau luaţi în evidenţă 689 români, în timp ce anul trecut doar 72 de persoane s-au declarat români, în Belin numărul românilor a scăzut de la 758 la 385, în Breţcu numărul lor s-a înjumătăţit, în Ghelinţa au rămas 58, cu toate că în urmă cu 100 ani în localitate trăiau 389 de români. Potrivit lui Lăcătuşu, situaţia este mult mai dramatică în judeţul Harghita, unde în trei sferturi dintre localităţi, mai exact în 72% dintre ele, trăiesc mai puţin de 100 de români. În 1910 în Ditrău locuiau 556 de români, în timp ce anul trecut doar 55 de persoane s-au declarat români, în Frumoasa numărul lor a scăzut de la 644 la 87, în Joseni trăiau în urmă cu 100 ani 474 de români, iar acum au rămas doar 45.
"Procesul de maghiarizare este accelerat în cele două judeţe şi, dacă va continua în acest ritm, peste 20-30 ani românii vor dispărea complet din localităţile care în prezent au populaţie mixtă" - opinează Lăcătuşu.
Istoricul László Demeter, directorul Muzeului din Pădureni, a precizat pentru cotidianul "Krónika" că în satele secuieşti trăiesc români din secolul XVIII; de exemplu, în localităţile Zagon şi Zăbala, contele Mikó a adus iobagi români. László Demeter a accentuat că în urmă cu 100 de ani, probabil că în Ţinutul Secuiesc au trăit mai puţini români decât aminteşte Lăcătuşu, întrucât nu
